Зографският йеромонах Мелетий Македонски (краят на XVI в. - 1640-те)

за един малко известен български печатар от XVII в. в Киев и Дунавските княжества

Abstract

Although Meletiy from Zograf is almost unknown to the Bulgarian national historiography, he was a historical personality that left a remarkable trace in the cultural history of the Danubian Principalities. Originating from the historical region of Macedonia, Meletiy became initially a monk at the Athonite monastery of Zograf, while later in the 1620s he worked at the printing house of the Kievo-Pecherskaya Lavra - the largest and most important Orthodox cultural center in Eastern Europe during the first half of the 17th century. In 1624 his name appeared in the historical sources in relation to the secret diplomatic negotiations between the Kievan archbishop Iov Boretskiy (1620-1631) and the government in Moscow concerning the possible political alliance between the Russian Tsardom and the Zaporozhian Cossacks. In the 1630s Meletiy was the chief organizer of the first 17th-century printing houses and of the first modern Orthodox religious school in the Danubian Principality of Wallachia. At the Oltenian monastery of Govora, whose hegumen Meletiy has been in the period of 1634-1640, some of the most important 17th-century Church Slavonic and Romanian editions were printed. In 1640 after an unsuccessful attempt to become an Orthodox bishop of Transylvania Meletiy returned to Wallachia and continued his literary work at the capital city of Târgoviște. In his biography, we may see a good example of how the ecclesiastical figures of the 17th century (the so-called “Age of Confessionalization, 1555-1648” - a period, characterized mainly by the close intertwinement of religion and politics) were equally engaged in both with important cultural and at the same time political initiatives.

References:

Bilyarski, I. Kam izsledvaneto na vrazkite na balgari sas Sinayskia manastir „Sv. Ekaterina“ (MS. Sin. Slav. 15). // Palaeobulgarica, 32, 2008, 3, 95–106.

Goranchev, V. Balgarite, Rusia i Pravoslavniyat Iztok prez XV-XVIII vek. Kam istoriyata na tsarkovno-politicheskite vrazki. Veliko Tarnovo, 2021.

Grushevsykiy, M. Іstorіya Ukraїni-Rusi. Tom VII. Kiev, 1909.

Эvarnitskiy D. I. Istoria Zaporozhskih kozakov. Tom 2. Sankt Peterburg, 1895.

Іsaєvich, Ya. Ukraїnsyke knigovidannya: vitoki, rozvitok, problemi. Lyvіv, 2002. S. 169-171.

Lastovskiy, V. V. Zaporozhskaya Sechy // Pravoslavnaya эntsiklopedia. Tom 19. Moskva, 2008.

Litavrin, G. (otv. red.) Osmanskaya imperia i stranы Tsentralynoy, Vostochnoy i Yugo-Vostochnoy Evropы v XVII v. Chasty I. Moskva, 1998.

Makariy (Bulgakov), mitropolit Moskovskiy i Kolomenskiy. Istoria Russkoy tserkvi. Tom 5. Moskva, 1996.

Muravyev, A. Snoshenia Rossii s Vostokom po delam tserkovnыm. Chasty II. Sankt- Peterburg, 1860.

Semenova L. E. Knyazhestva Valahia i Moldavia. Konets XIV — nachalo XIX v. (Ocherki vneshnepoliticheskoy istorii). Moskva, 2006.

Stanchev, K., Vlaevska-Stancheva, A. Arhivite govoryat № 71: Vatikanski izvori za balgarskata istoria prez HVІІ v. Sofia, 2019.

Stoјanoviћ, Љ. Stari srpski zapisi i natpisi. T. 1. Beograd, 1902.

Florya, B. N. Zaporozhskoe kazachestvo i Krыm pered vosstaniem Hmelynitskogo. // Issledovania po istorii Ukrainы i Belorussii. Vыp. 1. Moskva, 1995. S. 25-35.

Florya B. N. Rossia i kazatskoe vosstanie 1625 goda // Istoricheskiy vestnik. 2017. Tom 16 (163), S. 8-23.

Chentsova, V. G. Ikona Iverskoy Bogomateri (Ocherki istorii otnosheniy Grecheskoy tserkvi s Rossiey v seredine XVII v. po dokumentam RGADA). Moskva, 2010.

Chentsova V. G. Monahi iz Zografa v Kieve i Moskve v 20–30-e gg. XVII v. // Istoricheskiy vestnik. Hristianstvo na Blizhnem Vostoke. 2017. T. 20. S. 164-189.

Chentsova V. G. «Persidskie motivы» v mezhdunarodnoy politike nachala XVII v.: istoria poyavlenia v Moskve rizы Hristovoy i moshtey sv. Iakova Persyanina // Istorik i istochnik. Sbornik statey k yubileyu S. N. Kistereva. Sankt-Peterburg, 2018. S. 402-438.

Shvarts, I. Pohodite na zaporozhskite kazatsi i prevzemaneto na Varna 1605 g. // Starobalgaristika, XXI (1997), 3.

Shumilo S. V. Starets Ioann Vishenskiy: afonskiy podvizhnik i pravoslavnыy pisately-polemist. Materialы k zhizneopisaniyu «blazhennoy pamyati velikogo startsa Ioanna Vishenskogo Svyatogortsa». Kiev, 2016.

Shumilo S. V. Osnovately Kievo-Bratskoy shkolы mitropolit Isaia (Kopinskiy) i ego uchastie v vozrozhdenii pravoslavia v Ukraine // Trudы Kievskoy duhovnoy akademii. № 23 Kiev, 2015. S. 135-147.

Alexander, John. “The Lord Giveth and the Lord Taketh Away: Athos and the Confiscation Affair of 1568–1569”, in “Mount Athos in the 14th–16th Centuries,” Athens, Institute for Byzantine Research, Athonika Symmeikta 4 (1997): 149–199.

Andreescu, Ştefan. “Identifying the priest Ignatie of Nicopolis as bishop of Râmnic and metropolitan of Wallachia,” Etudes balkaniques (Sofia), XLVI, 2010, 3, pp. 158-164.

BARBU, Violeta, Purgatoriul misionarilor: contrareforma în țările Române în secolul al XVII-lea, Bucureşti, 2008.

BIANU, Ioan, HODOȘ, Nerva, Bibliografia românească veche Vol. I (1508-1716), Bucureşti, 1903.

CÂNDEA, Virgil (coord.), Istoria Românilor. Vol. 5. O epocă de înnoiri în spirit European (1601-1711/1716), Bucureşti, 2003.

CÂNDEA, Virgil, Raţiunea dominantă: Contribuţii la istoria umanismului românesc, Cluj- Napoca, 1979.

Documenta Romaniae Historica. Seria B. Țara Românească. 1633-1634. Vol. 24. Bucureşti, 1974.

Documenta Romaniae Historica. Seria B. Ţara Românească. 1635-1636. Vol. 25. Bucureşti, 1985.

Documenta Romaniae Historica. Seria B. Ţara Românească. 1639-1640. Vol. 27. Bucureşti, 2013.

Documenta Romaniae Historica. Seria B. Ţara Românească. 1641-1642. Vol. 28. Bucureşti, 2018.

Fotić, Aleksandar. "The Official Explanations for the Confiscation and Sale of Monasteries (Churches) and their Estates at the Time of Selim II," Turcica: Revue d'études turques, 26 (1994): 34–54.

IONESCU, Gheorghe, “Contributii la cunoasterea așezământului cultural medieval mănăstirea Govoro din judeţul Vilcea,” Arhivele Olteniei, XV, 1936.

IONESCU, Gheorghe, “Mănăstirea Govora şi egumenia lui Meletie Macedoneanul”, Buletinul monumentelor istorice, XL, 2, Bucureşti, 1971.

IORDAN, Alexandru, “Ignatie, mitropolitul Țării Românești”, Cercetări istorice. Revistă de istorie românească (ed. Minea, I.). XIII-XVI, Nr. 1-2, Iași, 1940, pp. 385-404.

IORGA, Nicolae, Cărţi domneşti, zapise şi răvaşe. Partea 3: Istoria literaturii religioase a Românilor pănă la 1688, Bucureşti, 1904.

MÂRZA, Eva, Din istoria tiparului românesc. Tipografia de la Alba Iulia, 1577-1702, Sibiu, 1998.

NIȚĂ, Ion, “Matei Basarab și contribuţia sa la susţinerea Orotodoxiei Sud-Est Europene”, în Epoca lui Matei Basarab: studii și comunicări: Analele Universităţii din Craiova. Seria Istorie, X, 10, 2005.

LUPAŞ, Ion, Documente istorice transilvane. Vol. ι. 1 599-1699. Cluj, 1940.

MIRCEA, Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Vol. 2. Bucureşti, 1991.

MIRCEA, Păcurariu, Legăturile bisericii ortodoxe din Transilvania cu Ţara Românească şi Moldova în secolele XVI-XVIII, Sibiu, 1968.

MITU, Melinda, “Cultural relations between Wallachia nad Transylvania in the age of Matei Basarab and Rakoczi Princes”, Acta Musei Napocensis, 52-II, 2015, pp. 44-54.

PAPACOSTEA-DANIELOPOLU, Cornelia, DEMENY, Lidia, Carte şi tipar în societatea românească şi Sud-Est Europeană, Bucureşti, 1985.

PAVEL, Eugen, Meşteri tipografi Bâlgrâdeni între 1567-1702, Alba Iulia, 1979.

POPESCU, Leontin, “Biserica și primele școli de pe teritoriul Țărilor Române în perioada medievală (ab initio până la 1650)”, Teologie și Educație La "Dunărea De Jos”, 15, Galați, 2017, 109-144.

Saracino, Stefano. “Greek Orthodox alms collectors from the Ottoman Empire in the Holy Roman Empire: extreme mobility and confessionalized communication,” in Confessionalization and/as Knowledge Transfer in the Greek Orthodox Church, ed. Kostas Sarris, Nikolas Pissis, and Miltos Pechlivanos (Wiesbaden, 2021), 79-110.

STOICESCU, Nicolae, Matei Basarab, București, 1988.

VANCA, Dumitru. “Moştenirea liturgică a Bălgradului. Importanţa tipăriturilor bălgrădene în stabilirea şi fixarea formularelor liturgice româneşti,” Litere VII (Sibiu, 2016), pp. 325-356.